Despre Sibiu
Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania, fiind centrul coloniștilor sași stabiliți în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România.
Istoria Orașului (c) Sibiu.ro: Prima mențiune documentară referitoare la ținuturile sibiene datează din 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirmă existența prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitură care și-a avut sediul la Sibiu.
Menționat încă sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumătate a secolului Sibiul obține calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localității prima dată sub forma Hermannstadt. Spre sfârșitul secolului al XV-lea se formează instituția numită Universitatea săsească, aflată în fruntea ierarhiei administrative a tuturor sașilor, condusă de un jude regal, mai târziu comite al sașilor.
Perioada medievală se caracterizează în Sibiu printr-o dezvoltare economică continuă, marcată de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumerează 19 bresle cu 25 meserii; Numărul breslelor a crescut treptat, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioadă în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.
Sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul celui următor au fost marcate de conflictele militare care vor influența și evoluția vieții economice și sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la bătălia de la Șelimbăr (1599) și la asediul la care este supus Sibiul între 1601-1603 de către trupele lui Sigismund Báthory. Peste mai puțin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Báthory.
Odată cu înfrângerea turcilor de către austrieci la sfârșitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic cu capitala la Sibiu. În prima jumătate a sec. XIX un nou val de coloniști, landlerii, se așează în Sibiu, mai precis în Neppendorf.
Treptat prezența populației românești în oraș este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei națiuni. În cadrul luptei de eliberare națională a românilor, la Sibiu este redactat de către Simion Barnuțiu manifestul - proclamație către români citit la Blaj, și tot la Sibiu își va avea sediul Comitetul Național permanent român sub președenția episcopului Andrei Șaguna. În 1863 își deschide aici lucrările Dieta Transilvaniei care votează legea privind egala îndreptățire a națiunii române și a confesiunilor sale. Din Sibiu activează Partidul Național Român din Transilvania, care declanșează cea mai amplă mișcare social-politică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - Mișcarea memorandistă în condițiile în care, începând cu 1867 Transilvania a fost anexată Ungariei în cadrul Imperiului Austro-Ungar.
A doua jumătate a secolului al XIX-lea și primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economică și socială fără precedent în Sibiu. La început de secol XX, Sibiul este un oraș vibrant în pas cu vremea: este al 3-lea oraș din Imperiul Austro-Ungar iluminat electric și al doilea în care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide în 1909 și apar primele WC-uri publice în 1910.
Dezvoltarea urbanistică, economică și socială de care se bucura Sibiul la începutul sec. XX, este frânată de izbucnirea Primului Război Mondial. Denumirea orașului se schimbă oficial în Sibiu în 1919, iar străzile primesc denumiri românești.
În 1945, după al Doilea Război Mondial, începe deportarea sașilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germană au fost deportați, mulți dintre ei nu s-au mai întors niciodată. Sistemul comunist cu mici excepții nu s-a atins de orașul vechi, iar Sibiul devine reședința județului cu același nume în 1968. La 21 decembrie 1989 încep la Sibiu demonstrațiile anticomuniste continuate în 22 decembrie, soldate cu 89 morți și sute de răniți. Sibiul a fost al doilea oraș, cronologic după Timișoara, care s-a ridicat împotriva dictaturii comuniste.
În zilele noastre, Sibiul s-a consacrat în rolul de capitală culturală și turistică a României datorită aerului său medieval, a frumuseților naturale din jurul orașului și a bucătăriei și tradițiilor locale.
